Realizabilitatea formulelor boolene

Tema

Scrieți o funcție care primește o formulă propozițională și atribuie fiecărui operator (și deci subformulei corespunzătoare) un număr (ca la tema anterioară).
Pentru fiecare subformulă cu operator, funcția va tipări numărul ei, iar pentru subformulele directe (una la Neg, două la And/Or), va tipări numărul subformulei (dacă subformula are operator), sau numele propoziției, în caz contrar.
Funcția va trebui apelată întâi pe subformule (pentru a obține numerele lor), înainte de a face tipărirea.
Dacă numărul returnat e același ca și cel dat parametru, subformula e o propoziție. Sau, funcția poate returna o pereche: numărul formulei și numele ei: propoziția (pentru formulele simple), sau numărul convertit la șir (string_of_int).
De exemplu, pentru And (Or (V "a", V "b"), Neg (V "c")), un posibil rezultat ar fi:
1: Or(a, b)
2: Neg c
3: And(1, 2)

Probleme propuse

1. Polaritatea literalor
a) Scrieți o funcție care ia ca parametru o formulă în formă normală conjunctivă (listă de liste de literale) și verifică dacă un literal apare doar cu aceeași polaritate (pozitiv sau negat).
b) Scrieți o funcție care returnează mulțimea tuturor literalelor care apar cu o singură polaritate
c) Știind că unul (sau mai multe) literale au aceeași polaritate, scrieți o funcție care returnează o formulă simplificată (realizabilă dacă și numai dacă formula originală e realizabilă)

2. Formula ca listă de clauze Considerăm formule propoziționale reprezentate prin tipul

type bexp = V of string
            | Neg of bexp
            | And of bexp * bexp 
            | Or of bexp * bexp
care sunt în formulă normală conjunctivă, adică nu există subexpresii And într-o expresie Or, și negația se aplică doar literalelor.
Scrieți o funcție care ia ca parametru o astfel de formulă și returnează o reprezentare ca listă de liste de clauze .

3. Atribuiri adevărate Scrieți o funcție care ia ca parametru o formulă și a) returnează, b) tipărește mulțimea tuturor atribuirilor pentru care formula e adevărată. Se acceptă atribuiri parțiale (care dau valori doar unor propoziții, suficient ca să facă formula adevărată).
Indicație: atribuiți o propoziție (cu F/T), simplificați formula, și continuați recursiv.

Indicații detaliate Rezolvăm întâi o problemă mai simplă: generăm toate șirurile de n biti (0 sau 1), și fie le tipărim, fie le punem într-o listă.

let printbits =
  let rec printb lst n =
    if n > 0 then (
      printb (0::lst) (n-1);
      printb (1::lst) (n-1);
    ) else (List.iter print_int (List.rev lst); print_newline())
  in printb [] 

let allbits =
  let rec allb res lst n =
    if (n > 0) then allb (allb res (1::lst) (n-1)) (0::lst) (n-1)
    else List.rev lst :: res
  in allb [] []
Ambele funcții recursive au un parametru lst care acumulează lista cu combinația de biți deja generată. Când parametrul n, scăzând, ajunge la 0, au fost generați toți biții, și ai se tipăresc, sau se adaugă la parametrul res, o listă de liste (șiruri de biți).
Când n > 0, alegem pe rând bitul curent ca fiind 0 sau 1, îl adăugăm combinației existente (lst) și apelăm funcția recursiv. În cazul acumulării unei liste, rezultatul returnat de primul apel e dat ca parametru la al doilea apel.

Problema noastră e similară: trebuie să generăm combinații de atribuiri pentru variabilele din formulă, și să le tipărim / reținem pe cele care fac formula realizabilă.

Am prezentat deja o funcție pentru simplificarea unei formule (exercițiul 2). Rămâne să decidem asupra unei variabile pe care să o atribuim succesiv cu false și true. Putem scrie o funcție care parcurge o formulă și returnează orice variabilă (de exemplu prima întâlnită) sau, evitând repetarea parcurgerii, putem modifica funcția de simplificare pentru a returna o pereche: formula simplificată și una din variabilele rămase (sau șirul vid "").
Față de problema anterioară, lista lst nu va fi de întregi 0/1, ci de perechi string * bool: variabilă și valoare, de exemplu ("a", true). Evident, funcția mai ia ca parametru o formulă (și nu un întreg). Condiția de oprire e dată de valoarea formulei după simplificare. Dacă obținem B true, lista atribuirilor de până acum se poate tipări / reține în lista de soluții res. Dacă obținem B false, formula nu e realizabilă cu atribuirile curente, și nu facem nimic / returnăm lista de soluții nemodificată.

4. Transformarea Tseitin Scrieți o funcție care ia ca parametru o formulă și returnează transformarea Tseitin a ei. Folosiți tema, prin care obțineți numerele pentru fiecare subformulă (din care puteți crea noi propoziții, p_n), apoi transformați fiecare operator în parte.

5. Operatorul Nand Scrieți o funcție care ia ca parametru o formulă și returntează o formulă scrisă folosind doar operatorul Nand(a, b) = ~(a /\ b). Folosiți relațiile: 1) Neg a = Nand(a, a); 2) And(a, b) = Neg(Nand(a, b)); 3) Or(a, b) = Nand(Neg a, Neg b)), iar in 2) si 3) aplicati din nou 1).

6. Rezoluția
a) Scrieți o funcție care la ca parametri o listă de clauze și o propoziție și returnează o pereche de liste: clauzele care conțin propoziția, și respectiv, propoziția negată.
Indicație O soluție simplă e folosirea lui List.filter de două ori pe lista de clauze, având ca predicat un test cu List.mem pentru a determina dacă fiecare clauză în parte conține literalul (respectiv negația lui). Sau putem face o singură parcurgere cu List.fold_left, returnând direct perechea de liste.
b) Scrieți o funcție care ia ca parametri o propoziție și două liste: cu clauze care conțin propoziția, și respectiv, propoziția negată. Returnați lista tuturor rezolvenților pentru propoziția dată.
Indicație Problema ne cere de fapt construirea unui produs cartezian sub formă de listă (construim m * n clauze noi dintr-o pereche cu m clauze și n clauze). Putem consulta exemplul din sec. 4.3. Mai trebuie să eliminăm din clauze propoziția în raport cu care se face rezoluția -- putem face asta într-un pas preliminar, cu List.filter sau chiar să rezolvăm punctul a) astfel încât să pună propoziția respectivă în capul fiecărei clauze. Pentru concatenarea a două clauze putem folosi List.rev_concat (e final-recursivă în primul argument, iar ordinea nu contează).
c) Folosind cele de mai sus, determinați dacă o formulă e realizabilă, adăugând succesiv la lista de clauze toți rezolvenții pentru un literal, și ștergând clauzele din care s-au obținut, până nu se mai pot obține rezolvenți. Formula e nerealizabilă dacă se obține clauza vidă, și nerealizabilă în caz contrar.
Indicație Scriem o funcție recursivă care primește o listă de clauze. Folosim problema 1, care ne returnează literalele care apar cu ambele polarități. Dacă nu există, ne oprim, formula e realizabilă. Altfel, alegem un astfel de literal. De la punctul a), obținem trei liste de clauze: cele cu literalul, cu negația lui, si cele care nu-l conțin. De la punctul b), obținem lista tuturor rezolvenților. Dacă vreunul din rezolvenți e clauza vidă, formula e nerealizabilă. Altfel adăugăm rezolvenții la lista clauzelor fără literalul selectat, și cu această listă reluăm apelul recursiv.


Marius Minea
Last modified: Tue Nov 11 16:00:00 EET 2014